Mereu imi propun sa scriu mai mult, mai des despre Cezara. Dar ma surprinde atat de des, incat nu apuc sa impartasesc cu voi noutatile.
Sa incerc un rezumat:
– merge din ce in ce mai bine, se ridica singura fara sprijin; afara, nu prea are curaj, inca folosim hamul.
– bea apa din cana cu pai, mi-o aduce cand vrea sa bea sa o deschid;
– danseaza permanent, pe orice melodie;
– stie sa se dea jos din pat, dar la urcat inca are nevoie de ajutor;
– doarme de doua ori pe zi, dar cu mofturi; ca si seara dealtfel … aseara m-am bagat cu ea in patut si asa a adormit;
– mofturi avem si la bautul laptelui, atat dimineata cat si seara;
– cand pregatesc hainutele stie ca urmeaza sa iesim afara si se bucura tare.
Cu alte cuvinte, creste. Creste, se dezvolta, ca orice copil. E o bucurie in viata noastra!







Anunțuri